
În retururi, Good American a văzut clientele care stăteau între mărimea 14 și mărimea 16, și de la ele a pornit mărimea 15. Povestea e un caz bun pentru un insight, o descoperire despre client care explică un comportament. Ea arată și cât de lung e drumul dintre o cifră și o decizie de produs.
Punctul de plecare e raportul „Frontier CMO”, scos pe baza podcastului cu același nume. Google vinde AI și YouTube, așa că sursa are un interes. Cifrele din raport sunt declarate de companii, fără metodologie publică, și de aceea povestea mărimii 15 e verificată în presa din 2018 și 2019.
1. Ce spune raportul
Potrivit raportului, Emma Grede, directoarea Good American, a pus comentariile clientelor lângă datele despre retururi. Așa a văzut un vârf de retururi la mărimile 14 și 16. A hotărât să inventeze mărimea 15 pentru femeile aflate între cele două mărimi.
Retailul a obiectat. Raportul spune că cumpărătorii din retail vedeau în numerele impare haine pentru adolescente și credeau că piața nu va înțelege, o obiecție pe care presa din epocă consultată nu o menționează. Rămâne afirmația raportului.
Grede spune în același raport: „Customers don’t necessarily know they need that thing.” Clientele nu știu neapărat că au nevoie de un lucru.
2. Ce era, de fapt, faptul
Presa confirmă miezul. Mărimea 15 a apărut în septembrie 2018, în linia Good Curve, și HuffPost notează lansarea oficială din aceeași lună. Cifra de la care a pornit totul apare însă în mai multe variante.
Refinery29 scrie în septembrie 2018 că, de la lansarea din 2016, 50% dintre retururi au fost la mărimile 14 și 16. Într-un articol Entrepreneur din noiembrie 2018, Grede spune că cele două mărimi se întorceau de două ori mai des decât celelalte. Într-un interviu din aprilie 2019, ea vorbește despre rate de retur cu 50% mai mari, și HuffPost, în martie 2019, o citează cu 50% mai multe retururi decât la orice altă mărime.
Sunt trei lucruri măsurate: o pondere din totalul retururilor, un raport de unu la doi și o diferență de rată. Datele de bază nu sunt publice, așa că nu se poate stabili care formulare e exactă. Lecția rămâne valabilă pentru orice firmă: înainte să explici o cifră, afli ce măsoară ea.
3. De la cifră la observație
Retururile arată unde doare. Motivul lipsește din tabel. Un retur poate veni din culoare, din material, din livrare sau din croială, și tabelul le pune pe toate în aceeași coloană.
Grede descrie, în Entrepreneur, ce a mai făcut echipa: sapă prin comentariile de pe rețelele sociale și ascultă tiparele din date. Despre clientă spune că o asculți „with words and dollars”, cu cuvinte și cu bani. Comentariile sunt cuvintele, retururile sunt banii.
Din cele două la un loc a ieșit lectura echipei. Multe clientele erau prea mari pentru un 14 și prea mici pentru un 16, spune Grede într-un interviu din 2019. Refinery29 adaugă o explicație: tiparele pentru cele două mărimi diferă în toată industria, așa că femeile dintre ele găsesc greu ceva care să le vină bine.
Observația descrie un comportament: clientele întorc mărimile 14 și 16. Insightul dă motivul: raftul nu avea nicio mărime pentru ele. Aici se vede o regulă pe care o propun pentru tema asta: „Un insight bun pornește de la ce face clientul și se verifică apoi în ce spune el.”
Retururile sunt ce face clienta. Comentariile arată dacă ea recunoaște explicația. Pașii care duc de la una la alta sunt descriși în articolul de la observație la insight, cu exemple din firme.
4. De la insight la decizie
Un insight explică un comportament. Decizia vine separat.
Echipa putea răspunde în mai multe feluri, de pildă prin corectarea croielii la 14 și la 16. Raportul nu spune dacă Good American a luat în calcul asta. Spune doar ce a ales Grede: o mărime nouă, într-o industrie în care cumpărătorii din retail au obiectat pe loc.
Decizia a venit cu un risc pe care datele nu-l puteau măsura. Cifra din retururi nu avea un răspuns la obiecția cumpărătorilor despre numerele impare. Aici a contat judecata omului care cunoaște brandul și își asumă ce urmează, și raportul pune această alegere în lista a ceea ce AI nu atinge, lângă vocea brandului și conceptele creative.
Povestea e din 2018, cu mult înainte de AI generativ. Concluzia nu depinde de unealtă: un tabel de retururi și o grămadă de comentarii au nevoie de cineva care să le citească împreună și să se întrebe de ce.
5. Cum aplici tu povestea
Poți face un drum asemănător cu datele pe care le ai deja. Pașii sunt patru.
Primul: alege un semnal de comportament, de pildă retururile, anulările, reclamațiile sau cererile de reprogramare. Al doilea: afli ce măsoară cifra (o pondere, o rată sau un raport) și o scrii o singură dată, cu sursa. Al treilea: pui lângă ea cuvintele clientelor, din mesaje, recenzii sau notițe de la telefon, și cauți ce se repetă de la o clientă la alta, indiferent de produsul cumpărat.
Al patrulea: scrii insightul într-o propoziție și îl verifici cu două sau trei clientele reale, ca în articolul ce nu spune clientul. Dacă ele îl recunosc, ai de luat o decizie și scrii cine o va contesta și cu ce argument. Pentru mărimea 15, obiecția a venit din retail.
Cifre verificabile despre rezultatul mărimii 15 lipsesc din sursele găsite. Se știe doar că a fost lansată și că brandul o descrie ca dezvoltată direct din feedbackul clientelor.
Ce să reții
Cifra arată unde. Comentariile clientelor arată de ce apare problema, insightul le leagă pe amândouă, iar decizia de a construi ceva nou vine de la om, cu riscul ei. Înainte să explici o cifră, află ce măsoară.
Brand Mentors
Lucrez cu firme prin Brand Mentors
Acolo fac strategie de brand și consultanță, pornind de la psihologia consumatorului. Pe brandmentors.ro găsești serviciile.
Mergi la Brand Mentors


