
Logica rațională strică oferta în clipa în care tratezi clientul ca pe un om care cântărește doar prețul, durata și lista de caracteristici înainte să scoată cardul din portofel. Așa arată planul pe hârtie. Clientul real alege cu frici, obiceiuri și impresii pe care nu le trece în niciun tabel.
Rory Sutherland a scris o carte întreagă despre distanța asta. Se numește Alchemy și o recomand oricui a tăiat vreodată ceva din ofertă fiindcă „nu aducea nimic”.
1. Cine e Rory Sutherland
Rory Sutherland e vicepreședinte al Ogilvy UK, unde a fondat practica de behavioural science (studiul felului în care oamenii decid în viața reală). Ține și rubrica „Wiki Man” din revista britanică The Spectator. Îl poți asculta în prelegerea „Life lessons from an ad man”, de la TEDGlobal 2009.
Alchemy a apărut la editura WH Allen în 2019. Subtitlul îi spune programul: „The Magic of Original Thinking in a World of Mind-Numbing Conformity”, magia gândirii originale într-o lume a conformismului care amorțește mintea.
Editura rezumă teza într-o frază: „Humans are, in a word, irrational.” Oamenii sunt iraționali. Tot editura scrie că Sutherland a ajuns aici după treizeci de ani de muncă pe teren și că, în cartea lui, renunțarea la logică devine cea mai bună cale de a rezolva o problemă.
2. Trei întrebări din prezentarea cărții
Pe situl editurii, prezentarea cărții pune trei întrebări pe care le-ar putea pune la fel de bine orice director financiar care se uită la oferta ta cu creionul în mână. Sunt mai serioase decât par.
Prima: de ce e Red Bull atât de popular, când toată lumea îi urăște gustul? Exagerarea e a editurii. Un calcul rece ar cere o rețetă mai plăcută și ar rata motivul pentru care oamenii cumpără doza aceea mică.
A doua: de ce panourile cu numărătoare inversă de pe peroane iau din durerea întârzierilor? Trenul vine la aceeași oră. Omul de pe peron știe în schimb cât mai are de stat, și asta îi ajunge ca să aștepte mai liniștit.
A treia sună aproape copilărește: de ce preferăm pasta de dinți cu dungi? Toate trei duc în același loc. Alegerea trece prin percepție înainte să ajungă la calcul, și cine vede doar calculul citește greșit cererea.
Niciuna dintre cele trei nu se rezolvă cu o foaie de calcul, oricât de atent ar fi făcută. Fiecare îți cere să afli ce simte omul în clipa în care alege.
3. Unde strică logica oferta
Logica de birou lucrează cu ce se poate număra: prețul, termenul de livrare, numărul de funcții, costul pe client. Restul dispare. De aici pornesc multe tăieri care arată foarte bine în prezentarea trimestrială și pe care clientul le simte înaintea oricărui raport, ca pe o mică lipsă de grijă.
Ia un exemplu din oferta ta. Telefonul la care răspunde un om costă mai mult decât un formular, așa că pe hârtie formularul câștigă de fiecare dată. Pentru client, vocea aceea poate fi dovada că firma există și că cineva răspunde de comanda lui.
Același calcul se aplică la garanții, la ambalaje, la mesajul de confirmare de după comandă. Fiecare arată ca un cost fără randament. Unele țin în picioare încrederea clientului, la fel ca panoul de pe peron.
Despre semnele pe care clientul le recunoaște fără să le citească am scris în articolul despre ce recunosc clienții. Când schimbi un astfel de semn din motive logice, clientul pierde reperul înainte să afle ce ai îmbunătățit.
4. De ce câștigă logica în ședință
Un argument logic se apără ușor. Îl pui într-un tabel, îl arăți consiliului și nimeni nu te întreabă de ce ai tăiat un cost. Un argument despre percepție cere încredere, o poveste și un om dispus să pună o întrebare incomodă în fața șefului, cu riscul să pară că apără un moft.
Asimetria asta contează. Cu ea încep, cred eu, ofertele care arată an de an tot mai curate și tot mai asemănătoare cu ale concurenților: exact conformismul din subtitlul cărții.
Sutherland lucrează într-o agenție, în aceeași lume a briefurilor și a prezentărilor la client în care o idee ciudată pierde des în fața unui grafic curat. De aceea cartea lui îi folosește unui antreprenor. Autorul a stat la masa aceea.
Prezentarea mai pune o întrebare potrivită aici: de ce e mai bine să ai vag dreptate decât să greșești cu precizie? Tabelul îți dă precizie. Nu-ți garantează că măsori ce trebuie.
5. Gândirea critică taie în ambele părți
Cine citește Alchemy ca pe o scuză ajunge să creadă că orice idee ciudată e genială doar pentru că e ciudată, și apără din instinct lucruri pe care nu le-a verificat niciodată. Cartea nu te scutește de probă.
Gândirea critică cere aceeași probă pentru ambele tabere. O convingere de marketing devine fapt abia după ce ai încercat s-o contrazici. Regula se aplică și convingerii că oamenii aleg rațional, și convingerii că aleg din impuls.
Cel mai simplu test are două zone: una în care schimbi ceva și una în care lași totul cum era. Am scris despre el în articolul despre cum afli dacă o cheltuială de marketing aduce ceva. Merge la fel de bine pentru un detaliu „ilogic” din ofertă.
Înainte de test vine discuția cu oamenii care cumpără. „O oră cu cinci clienți reali spune mai mult decât o zi de brainstorming în ședință.” Brainstormingul (ședința în care echipa aruncă idei) e locul unde logica de birou câștigă cel mai des.
6. Ce verifici înainte să tai ceva „ilogic”
Când cineva din echipă propune să scoți din ofertă un lucru care, după tabel, nu aduce nimic, pune pe masă trei întrebări înainte să semnezi tăierea.
Prima: ce îi spune lucrul acela clientului despre tine? Panoul de pe peron îi spune că cineva știe unde e trenul. Un detaliu care pare decor poate fi singura dovadă de grijă pe care clientul o vede.
A doua: ai întrebat oameni care au cumpărat sau doar oameni din ședință? Diferența e mare. Clientul care pleacă după o tăiere nu-ți trimite neapărat un motiv, așa că pierderea poate lipsi din raport până o cauți tu.
A treia: poți încerca tăierea într-un loc mic, înainte s-o faci peste tot? Un test pe o zonă, pe o lună sau pe un singur produs costă puțin. Îți arată dacă logica de birou a avut dreptate de data asta.
Ce să reții
Rory Sutherland arată în Alchemy că alegerea clientului trece prin percepție, așa că un detaliu care pare ilogic în tabel poate fi chiar motivul pentru care clientul te alege pe tine. Înainte să-l tai, întreabă clienți reali și testează schimbarea într-un loc mic. Logica trece aceeași probă.
Brand Mentors
Lucrez cu firme prin Brand Mentors
Acolo fac strategie de brand și consultanță, pornind de la psihologia consumatorului. Pe brandmentors.ro găsești serviciile.
Mergi la Brand Mentors


