
Când strategia lipsește, AI-ul amplifică lipsa. Primești mai multe texte, mai multe campanii și mai multe greșeli, toate într-o săptămână în loc de o lună.
Ideea apare în „Lessons from the Frontier”, un raport al podcastului Frontier CMO, gazdă Joshua Spanier de la Google, adunat în șapte lecții pentru directorii de marketing. Lecția a treia se numește „Strategy before speed”. O citesc cu o rezervă: raportul vine de la o companie care vinde AI și YouTube. Cifrele pe care le dă sunt declarate de companii, fără metodologie publică. Pe cea mai importantă am putut-o verifica în altă parte. Despre ea vorbesc mai jos.
1. Ce spune lecția a treia
Raportul pornește de la o afirmație simplă. O echipă cu strategie clară primește de la AI viteză mare. O echipă cu strategie confuză primește, în cuvintele raportului, o confuzie produsă la viteza luminii. Raportul spune că la cele mai multe firme blocajul a fost lipsa unei strategii limpezi. Viteza de execuție a stat mereu pe locul doi.
Pe scurt, AI-ul funcționează ca un amplificator. Un amplificator nu alege ce se aude. Dacă îi dai un semnal slab, ți-l întoarce mai tare.
Pentru un antreprenor, asta schimbă ordinea întrebărilor. Întrebarea „ce unealtă de AI să folosim?” vine după „ce vrem să spunem și cui?”.
2. Testul lui Ritson
Raportul îl citează pe Mark Ritson, fondatorul MiniMBA, un program de instruire în marketing. Ritson a făcut împreună cu Ipsos un test de cunoștințe de bază pentru marketeri. Raportul spune că aproape 70% au picat și atribuie lui Ritson gluma că 90% dintre marketeri nu au nicio zi strategică în viață. Gluma o știu doar din raport.
Am căutat testul la sursa lui. Ritson l-a descris în Adweek, pe 25 martie 2026: zece întrebări sub nivelul unui curs universitar, cu patru variante de răspuns, date unui eșantion reprezentativ de marketeri americani. Două treimi ar pica, scrie el. Peste 40% nu știu ce înseamnă poziționarea, adică locul pe care brandul îl ocupă în mintea clientului. Și 84% se consideră peste medie.
Ipsos a publicat apoi raportul „Marketing Anchors”, pe 1.226 de marketeri din Marea Britanie, Statele Unite, Canada și Australia. Pragul de trecere a fost de șapte răspunsuri corecte din zece. Doar 35% l-au atins.
Cifra „aproape 70%” din raportul Google e deci o rotunjire a unui rezultat mai larg: 65% au picat, în patru țări, la un test dat în prima parte a lui 2026. Diferența nu schimbă mesajul.
Un lucru merită spus. Ritson vinde instruire în marketing. Concluzia studiului, că instruirea formală e cel mai bun predictor al notei, îi convine. Datele aparțin lui Ipsos, iar metodologia e publică. Datele sunt serioase. Cel care le prezintă câștigă din ele.
3. Ce nu spune testul
Testul măsoară dacă știi ce e segmentarea, penetrarea sau poziționarea. Nu măsoară dacă ai o strategie bună. Un om poate trece testul și poate lucra fără plan. Altul poate pica la definiții și poate fi foarte clar în ce face.
Testul nu dovedește că „marketerii nu știu strategie”. Rămâne un semn. Dacă o treime dintre profesioniști stăpânesc vocabularul de bază, probabil că multe firme au un plan mai vag decât crede conducerea lor.
Un plan vag lasă și bugetul fără criteriu de alegere. Despre cum împarți banii între brand și vânzarea de azi am scris în articolul despre cât din buget pui pe brand.
4. Ce scrii pe pagina pe care o dai modelului
Raportul propune un exercițiu. Dacă firma își poate strânge strategia pe o singură pagină, pagina aceea ajunge input pentru AI. Ea pune cele patru întrebări de bază: pe cine vrem să ajungem, pe cine nu vrem explicit să ajungem, care e poziția noastră față de concurență și care sunt cele trei obiective pentru următoarele douăsprezece luni.
A doua întrebare e cea mai grea. „Pe cine nu vrem să ajungem” se scrie greu, pentru că fiecare client pierdut doare. Un model de limbaj nu are însă cum să ghicească refuzul tău. Dacă pagina spune „clienți de toate vârstele, cu orice buget”, AI-ul scrie pentru toți, adică pentru nimeni.
A treia întrebare cere o poziție. „Calitate bună la preț corect” descrie jumătate din piață și nu spune modelului nimic despre ce să nu scrie. O poziție utilă îi dă o limită: ce spui, ce nu spui și față de cine.
A patra funcționează ca un filtru. Trei obiective pe un an înseamnă că orice cerere către AI poate fi verificată în două secunde: ajută la unul dintre ele sau nu.
5. Ordinea care contează
Raportul folosește imaginea costumului Iron Man: costumul îți dă viteză, dar un strateg uman hotărăște încotro zbori. Mai spune, printr-o frază a lui Ritson, că AI-ul e cel mai rapid cal de curse văzut vreodată și că, urcat pe el, cineva care n-a mai călărit nu o duce bine.
Titlul lecției vorbește despre o hartă. Harta se desenează înainte de drum. Un brand se clarifică înaintea oricărei campanii.
Fraza aceasta nu are nimic nou. AI-ul îi dă doar un cost mai vizibil: o campanie fără claritate se făcea odinioară în trei luni. Acum se face în trei zile și greșeala ajunge mai repede la clienți.
Un exercițiu mic, la sfârșit. Ia pagina de strategie, dacă o ai, și dă-o unui coleg care nu știe nimic despre firmă. Cere-i să spună pe cine nu vizează firma. Dacă nu poate, nici modelul nu va putea.
Ce să reții
AI-ul amplifică ce primește, deci strategia vine întâi. Testul Ipsos dat de Ritson arată că vocabularul de bază lipsește mai des decât ne place să credem: 65% au picat, în patru țări. Dacă o pagină cu patru răspunsuri nu încape pe o foaie, problema nu e AI-ul.
Brand Mentors
Lucrez cu firme prin Brand Mentors
Acolo fac strategie de brand și consultanță, pornind de la psihologia consumatorului. Pe brandmentors.ro găsești serviciile.
Mergi la Brand Mentors


